Turism si cultura

Apartenenţa comunei la Tara Secaşelor constituie un avantaj pentru turismul în comuna Daia Română, o zona etnofolclorica şi geografică de o rara frumuseşe, în care tradiţiile şi arta populară se păstrează nealterate.

În comuna Daia Română exista puncte de atractie, care ar putea aduce venituri substantiale atat locuitorilor interesati care doresc sa investeasca in acest domeniu cat si administratiei locale care ar beneficia de pe urma turismului prin contributiile noilor intreprinzatori la bugetul local. Datorită organizării regionale, facilităților fiscale și avantajelor oferite, la nivelul zonei există posibilități multiple de a se investi în turism. Cadrul natural cu valoare deosebita favorizeaza dezvoltarea turismului de agrement. De asemenea se poate dezvolta şi agroturismul. Apropierea de Râpa RoȘie și Întinderea acesteia pe o mica parte din comuna constituie avantaje pentru comuna Daia.

Lacașe de Cult

Biserica ortodoxă cu hramul „Buna Vestire“, Lăcaşul este păstorit de preotul paroh Vasile Brădilă. Biserica este situată în centrul localității, pe partea stângă a drumului care traversează comuna, DJ 106K. Biserica a fost construită începând din sec XVII, asupra ei intervenind mai multe restaurări și intervenții. Pe teritoriul comunei există și alte biserici, datorita dversitații din punct de vedere confesional, martori ai lui Iehova, penticostali (Biserica Creştină Penticostala) și baptiști (Biserica baptista ).

În comuna Daia Română se afla si sunt recunoscute pe plan judetean urmatoarele monumente:

Biserica Greco-catolica „Sfânta Treime” din Daia Română, județul Alba, este un lăcaș de cult român unit construit în secolul al XVII-lea. Biserica este înscrisă în ista monumentelor istorice din 2010 sub cod LMI AB-II-m-A-00215. Biserica este situată la marginea așezării, pe dealul apusean. Aceasta a suferit mai multe transformări survenite în timp, din construcția inițială păstrându-se doar nava dreptunghiulară, cu bolta semicilindrică străpunsă de penetrații, absida poligonală decroșată fiind refăcută la începutul secolului XX. Lucrarile de reparatii sunt facute după forma bisericiii vechi, dar la dimensiuni mai reduse. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea au loc intervenții în ceea ce priveste prelungirea spațiului spre vest, prin adăugarea pronaosului tăvănit. Decorul mural din interior mai poate fi observat doar pe boltă și pereții naosului, scenele pictate denotă certe influențe ale artei brâncovenești, restul fiind afectate de trecerea timpului si modificarile realizate.

Rezervaţia Naturală Râpa Roşie – reprezinta o rezervație geologică și floristică in suprafață de 10 ha, situată în județul Alba, mai exact pe teritoriul administrativ al orașului Sebeș, in partea nordica a acestuia la aproximativ 3 km, pe drumul judeţean DJ106, care îl leaga de localitatea Daia Română. Râpa Roșie este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN. Înălţimea pereţilor de piatră brăzdaţi de coloane depăşeşte pe alocuri, 100 de metri, iar întreaga alcătuire se întinde pe o lungime de peste 800 de metri. Acest straniu edificiu natural din piatră a fost creat de apa. Ea a săpat, în roci – marne, argile, gresii – care alcătuiesc Râpa Roşie, coloane şi piramide, şanţuri, tuneluri şi văgăuni – o bogăţie de forme care fac din Râpa Roşie o privelişte rară, la fel de spectaculoasă ca Marele Canion al Americii de Nord (se aseamana cu acesta prin culoarea intensă) şi la fel de impresionantă ca faimoasele „badlands” – un relief de eroziune cu ameninţătoare proeminenţe de piatră – ale aceluiaşi continent. De altfel, Râpa Roşie este ea însăşi o formaţiune de tip „badlands”, spun geologii, care aşa numesc aceste structuri rezultate prin eroziune – un microrelief de piramide şi turnuri, separate prin ravene. Alternanţa de roci şi procesele de şiroire sunt aici factorii determinanţi ai formării spectaculosului relief al Râpei Roşii. Acest tinut este favorabil dezvoltariii unor specii vegetale rare precum (Cotoneaster integarrima, Ephedra distachya, Centaurea atropurpurea, Dianthus serotinus, Cephalaria radiata, Asplenium nigrum).

Expoziţia etnografica, inaugurată în 2006, cu un numar de 320 obiecte, este adăpostită de caminul cultural din comună. Promovarea acestor colecții din mediul rural reprezintă o necesitate pentru promovarea patrimoniului cultural, prea puțin valorificat din punct de vedere muzeografic.

Marime font
Contrast